Obiceiurile de Paște – reconectarea cu tradiția

Paștele este la o aruncătură de băț, prilejul ideal pentru a te reuni cu cei dragi, dar și pentru a redescoperi o latură a culturii românești poate prea puțin adusă la lumină: obiceiurile tradiționale. Chiar dacă ele nu mai par importante pentru cei prinși în vârtejul vieții de zi cu zi, obiceiurile tradiționale încă stau la baza spiritualității multor comunități din România. Se poate spune chiar că aceste comunități sunt păstrătoarele unui stil de viață ce nu își mai găsește locul în modern, dar care iese la iveală pe timpul Paștelui.

Dacă nu ți-ai făcut încă planuri de Paște, acum este momentul. Iată câteva tradiții și obiceiuri de Paște din diferite zone ale țării, și unde să stai pentru a avea un sejur imersiv în cultura satului din preajma acestei sărbători.

Banat – Joimărița, Tămâierea bucatelor.

O femeie cu chip înfiorător, bună rudă cu Muma Pădurii, este o figură mitologică important în Banat. Ea apare în Joia Mare de dinaintea Paștelui (dedicată cinstirii strămoșilor) și la origini avea scopul supravegherii flăcărilor aprinse în această zi. Mai târziu însă capătă un aspect justițiar, menită să pedepsească femeile căsătorite și tinerele mari care n-au terminat treburile gospodăriei, cum ar fi torsul lânii sau țesutul pânzelor. Pentru a se proteja de ochii Joimăriței, femeile pun la fereastră o bucată de pânză țesută ca dovadă, iar câlților rămași li se dă foc. Altfel, Joimărița le pedepsește pe cele leneșe, arzându-le degetele pe cărbunii încinși pe care îi poartă la ea, atunci când străbate satele. 

În ziua de Paști, dis-de-dimineață, creștinii se spală pe față cu apa în care a fost pus de dinainte un ou roșu, un bănuț de argint și un fir de iarbă. Se crede că această apă le va face obrajii rumeni, și îi va binecuvânta cu bogăție și prosperitate. Tot în Banat se mai practică tămâierea bucatelor, înainte ca masa cea mare de Paști să înceapă, anume binecuvântarea mâncării prin aprinderea unei bucăți de tămâie. Mesenii primesc o linguriță de vin și o bucată de pâine sfințită. După masă, dar și în a doua și a treia zi de Paști, are loc hora mare în centrul satului, unde toți participanții poartă costumul popular specific zonei.

 

Pentru a avea experiența autentică a tradițiilor de Paște din Banat, noi recomandăm o vizită la Moara din Grădină din satul Eftimie Murgu. Aici vei găsi o veche moară de apă încă funcțională, ce face parte dintre faimoasele mori de apă de la Rudăria. În apropiere se află și cheile Nerei, parcul natural ce poate fi descris drept bijuteria de smarald a Banatului. 

Bucovina - Încondeierea ouălelor

Bucovina este probabil regiunea în care au fost păstrate cele mai multe obiceiuri vechi de Paște, prea multe pentru a fi enumerate aici în totalitate. Dintre ele însă se remarcă stilul unic al zonei folosit în încondeierea ouălelor. Cele simple, într-o singură culoare, sunt de obicei roșii (mai sunt numite și merișoare) și sunt încondeiate în Joia Mare, Vinerea Seacă și Sâmbăta Paștelui. Ouăle încondeiate cu tuș sunt lucrate cât sunt încă calde, de obicei cu tuș și peniță. Pe de altă parte, ouăle ”închistrite” (sau ”necăjite”, deoarece se muncește mult la ele și necesită un grad mare de pricepere) sunt decorate cu ceară, ornamentate la rece, apoi îmbăiate succesiv în mai multe culori.

Acest mod de a decora ouăle a fost adus la rang de artă. Mai ales din contribuția populației huțule (grup etnic de origine slavă, ce a migrat din Galiția în Bucovina și Maramureș). Motivele folosite sunt preluate din legend populare sau din viața cotidiană a satului. De asemenea, proveniența meșteșugarului care decorează oul este indicată prin paleta de culori folosită – negru pentru Ciocănești, portocaliu pentru Moldovița, roșu pentru Brodina etc.

 

Dacă dorești să vezi îndeaproape aceste obiceiuri, merită un sejur de Paște în satul Vama, deoarece Ciocănești și al său muzeu de ouă încondeiate nu este departe. În plus, bucătăria bucovineană este excelentă, mai ales când vine vorba de rețete de Paște. În Vama vei găsi Casa Poveștilor, o cazare-muzeu autentică, parcă scoasă dintr-un basm de-al lui Creangă. Pentru 2 persoane, este decorate cu țesături făcute manual, iar punctul ei forte este vatra țărănească. Dacă prefer ceva mai modern, tot în Vama vei găsi pensiunea La Bucovineanca, potrivită pentru o vacanță de Paști în familie.

 

 

Transilvania – Stropitul fetelor 

Un obicei care a venit de la germani și maghiari, dar a fost păstrat până astăzi de către românii din Transilvania, este „stropitul” fetelor de Paște (mai straniu este că acest obicei este păstrat în egală măsură și la sate, și la oraș). În a doua zi de Paște, fetele sunt stropite cu parfum. La origini, ele erau udate cu apă proaspătă de izvor, ca să fie înfloritoare tot anul. Fetele care urmează a fi vizitate se pregătesc cu ouă roșii, prăjituri și pălincă, pe care le dăruiesc acelor musafiri care le spun un poem. În vremurile moderne, apa de izvor a fost înlocuită cu parfum. De obicei, fetele nu pot fi stropite până când udătorii nu spun versurile „Am auzit că aveţi un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească şi mulţi ani să trăiască!”. 

Pentru alte tradiții de Paște, de ce nu faci o vizită la Băla, satul care pare că înghețat în timp? Poți sta la La Poiata Retreat, într-una dintre casele tradiționale maramureșene renovate. În casa The Mills au loc 6 persoane, deci potrivită pentru o ieșire cu prietenii sau cu familia extinsă. Aici poți participa imersiv în viața satului Transilvănean, prin vizite la meșteșugari, sau prin plimbările cu căruța.